
Ultima zi de liceu e un paradox. Tristetea despartirii de colegi se impleteste cu bucuria unui viitor al nostru. Daca e sa o luam matematic, aceste sentimente contradictorii s-ar anula reciproc, rezultand 1 care este mai departe egal cu individul. Dar cum omul este o fiinta aparte, sentimentele nu se anuleaza: ele coexista.
Asadar, school is over...
P.S. Daca se descopera vreo modalitate de a da timpul inapoi fara sa se ajunga intr-un univers paralel, lemme know

No comments:
Post a Comment